O așezare antică de pe teritoriul județului Tulcea continuă să scoată la lumină detalii despre viața oamenilor care trăiau aici în urmă cu peste 2.500 de ani. La Açic Suat, în zona Caraburun din comuna Baia, arheologii români și francezi cercetează vestigiile unei comunități grecești care avea legături comerciale cu numeroase centre ale lumii antice.
Situl se află pe malul sudic al lagunei Golovița, la intrarea în golful Baia, pe o peninsulă care avea o poziție strategică în peisajul lagunar al Dobrogei.
Cercetările sunt coordonate de dr. Vasilica Lungu, împreună cu dr. Alexandre Baralis, de la École Française d’Athènes. Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, coordonat de dr. Sorin Ailincăi, este partener în proiect, iar la campania din acest an participă și cercetătorul Ioannis Chalazonitis.
Arheologii cercetează clădiri din perioada arhaică
Cercetările de la Açic Suat se desfășoară din anul 2011, în cadrul Misiunii arheologice franco-române de la Orgame (Argamum).
În campania din acest an, arheologii își concentrează atenția asupra unor edificii care datează din perioada arhaică a ocupării sitului. Scopul este de a afla mai multe despre felul în care era organizată așezarea și despre funcția clădirilor ridicate aici.
Cercetările desfășurate de-a lungul anilor au scos la lumină mai multe construcții din piatră, unele dintre acestea având acoperișuri din țiglă, precum și cantități importante de ceramică.
Monede, figurine și obiecte folosite la pescuit
Printre obiectele descoperite la Açic Suat se numără monede, instrumente, figurine din teracotă, râșnițe din piatră și vârfuri de săgeți cu funcție premonetară.
Arheologii au identificat și obiecte care spun multe despre activitățile cotidiene ale comunității: greutăți folosite la plasele de pescuit și la războaiele de țesut.
Sunt lucruri aparent mărunte, dar care îi ajută pe cercetători să reconstituie modul în care oamenii munceau, își procurau hrana și își organizau viața în urmă cu mai bine de două milenii.
O comunitate din Tulcea conectată la lumea greacă
Așezarea grecească s-a dezvoltat în perioada arhaică și clasică, iar poziția sa este una dintre cheile importanței sitului. Açic Suat se afla aproximativ la jumătatea distanței dintre Istros și Orgame, două centre grecești importante ale regiunii.
Descoperirile arată însă că oamenii de aici nu trăiau într-o comunitate izolată.
Ceramica și celelalte obiecte găsite indică legături comerciale cu numeroase centre ale lumii grecești și din Asia Mică. Printre acestea se numără Milet, Samos, Chios, Clazomene, Lesbos, Atica și Thasos, dar și centre pontice precum Heracleea Pontică și Sinope.
Diversitatea obiectelor importate arată că prin această parte a Dobrogei circulau mărfuri și influențe culturale venite de la distanțe considerabile.
Grecii și populațiile locale au trăit în strânsă legătură
O altă direcție importantă a cercetărilor privește relația dintre comunitatea grecească și populațiile locale.
Datele strânse până acum arată că dezvoltarea așezării trebuie privită în contextul interacțiunilor dintre cele două comunități. Prezența populațiilor locale în regiune și continuitatea lor sunt tot mai bine documentate arheologic.
Situl păstrează, de altfel, urmele mai multor perioade de locuire. Pe lângă așezarea grecească, cercetătorii au identificat și vestigii din perioada romană.
Campania din acest an continuă astfel o cercetare începută în urmă cu 15 ani, prin care arheologii încearcă să recompună, piesă cu piesă, povestea unei comunități care a trăit pe actualul teritoriu al județului Tulcea cu peste două milenii în urmă.
Sursa: Institutul de Studii Sud-Est Europene
