Pe scurt:
Dezbateri aprinse la Crișan: restricțiile ARBDD, infrastructura blocată și riscul depopulării au adus localnicii și autoritățile la masa discuțiilor. Se cer măsuri concrete pentru salvarea Deltei Dunării.
Luni, 8 iunie 2026, la Crișan, a avut loc o consultare publică esențială pentru stabilirea priorităților de finanțare în Delta Dunării, în contextul viitorului exercițiu financiar prin mecanismul ITI. Potrivit ADI ITI Delta Dunării, întâlnirea a reunit experți ai Băncii Mondiale, autorități locale și membri ai comunității, care au inventariat principalele nevoi de investiții și problemele cu care se confruntă localnicii din zonă.
Președintele ADI ITI Delta Dunării, Ilie Petre, a subliniat că sesiunea a avut ca scop colectarea propunerilor de investiții direct din teritoriu, etapă esențială pentru integrarea acestora în viitorul plan strategic.
„Noul exercițiu financiar impune ca o condiție obligatorie caracterul integrat al proiectelor. Deși această cerință reprezintă o provocare administrativă și tehnică majoră, am certitudinea că, împreună cu partenerii noștri, vom identifica soluțiile optime pentru implementare”, a declarat Ilie Petre.
Restricțiile de acces și lipsa consultării afectează turismul și viața localnicilor
Primarul comunei Crișan, Silviu Rahău, a prezentat un document cu principalele necesități ale comunității, cerând soluții de finanțare pentru acestea. Una dintre cele mai presante probleme semnalate a fost interzicerea accesului auto în Pădurea Caraorman, zonă strict protejată, măsură care a generat nemulțumiri din cauza lipsei de consultare prealabilă a comunității.
Interdicția a afectat grav fluxul de turiști, deoarece traseul de 5 km prin nisip, la temperaturi ridicate, este impracticabil pentru copii și vârstnici.
În ultimii trei ani, numărul turiștilor a scăzut constant, iar operatorii locali solicită soluții de transport care să respecte mediul, amenajarea de trasee cu foișoare și elaborarea unui ghid clar de turism sustenabil.
Primarul comunei a atras atenția și asupra faptului că localnicii nu sunt consultați atunci când instituțiile statului iau decizii care le afectează viața: „Cetățenii trebuie consultați atunci când se iau decizii care le afectează viața în comunitate. Trebuie să ne adune la aceeași masă dacă vrem să mai avem Deltă”.
Izolarea geografică și birocrația instituțională blochează proiecte vitale de infrastructură la Crișan. Construcția podului (drumul DC7) peste canalul care desparte Crișan de Caraorman este blocată de ARBDD, deoarece un pilon ar pica în zona tampon.
Lipsa podului obligă localnicii la traversări improvizate, afectând aprovizionarea și transportul elevilor, iar iarna, Caraormanul devine complet izolat. Proiectele pentru faleza și portul de la Mila 23 sunt îngreunate de protocolul rigid dintre Apele Române și ARBDD privind transferul gratuit al terenurilor pe o perioadă de minimum 8 ani.
Serviciile ISU din Crișan nu pot gestiona situațiile de urgență din cauza lipsei dotărilor – există o singură barcă, și aceea defectă.
Se solicită introducerea telemedicinei pentru a compensa lipsa medicilor în satele izolate și construirea de heliporturi la Crișan, Caraorman, Mila 23 și Maliuc, investiții considerate prioritare pentru întreaga Deltă, mai ales în zona centrală izolată.
Primarul Silviu Rahău a avertizat asupra pericolului depopulării din cauza politicilor de mediu rigide și a cerut fonduri adaptate realităților locale. Școlile din satele mici, precum Caraorman, riscă închiderea din cauza numărului redus de elevi – doar 15 copii frecventează școala locală.
Finanțarea și reglementările actuale limitează dezvoltarea economică și urbanistică
O altă problemă majoră semnalată a fost rata de cofinanțare de 70%, considerată prohibitivă pentru micii antreprenori locali. Se solicită reducerea acesteia la 10% pentru proiectele din zona efectivă de deltă. Criteriile de finanțare actuale exclud localitățile sub 2.000 de locuitori de la investiții majore în apă și canalizare.
Regulamentele urbanistice impun folosirea stufului și a tâmplăriei de lemn, ceea ce crește costurile de construcție de patru ori față de restul țării. Se cer subvenții de până la 90% pentru realizarea acoperișurilor din stuf, după modele din Olanda, Belgia sau Danemarca.
Degradarea mediului și declinul pescuitului pun în pericol tradițiile și biodiversitatea
Președintele Federației Organizațiilor de Producători de Pește din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, a prezentat o radiografie a degradării socio-economice și de mediu din deltă.
Lacurile mari, precum Fortuna, Uzlina, Obretin și Obretinciuc, au ajuns la adâncimi critice, iar lipsa polderelor pentru decantarea nitraților a dus la eutrofizarea apei și mortalitate piscicolă masivă. Se solicită urgent un model hidraulic aplicabil și achiziția de utilaje de decolmatare, întrucât ARBDD și rangerii nu au dotări noi din anii 2000.
Numărul pescarilor autorizați a scăzut de la 1.200 la 1.000, iar media de vârstă este de 52 de ani. Piața este dominată în proporție de 90% de pește de import vândut fals ca fiind din Deltă. Se propune crearea unei mărci de calitate „Delta Dunării” și implementarea trasabilității electronice a peștelui, precum și deschiderea de puncte gastronomice locale la cherhanale.
La Crișan s-a solicitat imperativ elaborarea unor ghiduri de finanțare exclusiv pentru Delta Dunării în noul exercițiu financiar, cerință care a intrat în evaluarea experților Băncii Mondiale. Președintele Ilie Petre a propus organizarea unei întâlniri între reprezentanții Unităților Administrativ Teritoriale din Delta Dunării și ARBDD, propunere susținută și de reprezentanții Băncii Mondiale.
Evenimentul de la Crișan face parte din seria consultărilor desfășurate în perioada 2–12 iunie 2026 în cele 11 centre zonale din teritoriul ITI Delta Dunării. Următoarea etapă a consultărilor va avea loc marți, 9 iunie, la Chilia Veche, de la ora 12.00.
Cei care nu pot participa fizic pot completa chestionarul de consultare online, răspunsurile urmând să contribuie direct la identificarea priorităților strategice pentru dezvoltarea Deltei Dunării.
Consultarea de la Crișan a evidențiat tensiunile dintre restricțiile de mediu impuse de ARBDD, nevoile reale ale comunităților locale și riscul depopulării, punând presiune pe autorități pentru găsirea unor soluții adaptate specificului Deltei Dunării.
Vezi și: Încep consultările publice pentru viitorul Deltei Dunării. Întâlniri organizate în 11 localități
Galerie Foto
