La blocul M1 de pe strada Isaccei, timpul începe să coste. Până la sfârșitul lunii august trebuie strânse documentele și acordurile necesare continuării procedurii de consolidare, iar dacă dosarul nu este completat există riscul pierderii finanțării. Am discutat cu locatari, cu Dan Barbu, președintele Asociației de Proprietari nr. 6, cu funcționari și reprezentanți ai administrației locale, iar informațiile strânse conturează o situație ceva mai complicată decât un simplu „da” sau „nu”.
Din verificările noastre, majoritatea proprietarilor spațiilor comerciale de la parter au acceptat deja consolidarea. Radu Ricu a semnat, Sebahat și-a dat acordul, Simion, proprietarul spațiului în care funcționează Luca, este plecat din localitate, dar a transmis că va semna la întoarcere, iar proprietarii spațiilor în care funcționează farmacia și sala de jocuri sunt, de asemenea, de acord. În acest peisaj, semnele de întrebare au rămas în jurul CRESTID, societatea familiei fostului primar Constantin Hogea.
Potrivit unor participanți la Adunarea Generală a Asociației nr. 6, Valeria Hogea, administratorul CRESTID, și-ar fi exprimat acolo foarte tranșant poziția, spunând că nu este de acord și că Primăria ar trebui, în esență, „s-o lase mai ușor cu chestiile astea”.
Numai că am vrut și poziția familiei Hogea. L-am întrebat direct pe Constantin Hogea de ce nu este de acord cu consolidarea. Fostul primar ne-a recomandat să discutăm cu avocatul Liviu Ciulei, mandatat să le reprezinte interesele.
Avocatul spune că se va semna, dar după negocierea condițiilor
Liviu Ciulei ne-a transmis că nu există, în principiu, o opoziție față de consolidare, ci o negociere cu Primăria privind condițiile în care vor fi afectate spațiile comerciale pe durata lucrărilor.
„Dacă Primăria oferă garanții suficiente privind perioada în care spațiile vor fi afectate, proprietarii își vor da acordul. Trebuie stabilit clar cât durează intervenția și ce se întâmplă dacă termenul este depășit”, este, pe scurt, poziția avocatului, care spune că a fost mandatat să negocieze pentru proprietarii spațiilor comerciale.
Așadar, avem două imagini care nu se suprapun perfect. La Adunarea Generală, poziția atribuită reprezentantei CRESTID a fost una categorică. Prin avocat, mesajul este acum că nu există un refuz definitiv, ci un acord condiționat de rezultatul negocierilor cu Primăria.
Pe românește: nu mai avem un „nu” categoric, ci un „da, dar…”. Iar acel „dar” trebuie rezolvat repede, fiindcă sfârșitul lunii august nu negociază cu nimeni.
Statul pune banii, proprietarii pun condițiile
Blocul M1 este inclus în Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, iar documentația pentru consolidare și reabilitare energetică este aprobată încă din 2024. Pentru proprietari, avantajul este evident: un bloc vulnerabil seismic este consolidat din bani publici, iar apartamentele și spațiile comerciale rămân într-o clădire mai sigură.
Aici apare și ironia inevitabilă în cazul familiei Hogea. Constantin Hogea a condus Tulcea timp de 16 ani și nu poate invoca necunoașterea mecanismelor administrației. Iar experiența sa în materie de proprietăți este, dacă ne uităm în vechile declarații de avere, orice numai modestă nu.
Terenuri, case, apartamente și spații comerciale, suficiente cât rubrica bunurilor imobile să fie una dintre cele mai populate ale fostelor declarații ale fostului primar. CRESTID, societatea administrată de Valeria Hogea și pe care procurorii DNA o legau în trecut și de activitatea fostului edil, completează tabloul. Chiar și numele firmei are o mică savoare locală: CRESTID este anagrama cuvântului DISCRET. V-ați prins.
Mai există însă un amănunt interesant: spațiul CRESTID din M1 este gol. Acolo au funcționat jocuri de noroc, dar fostul chiriaș a plecat. Asta face ca argumentul protejării activității chiriașului, perfect explicabil în cazul unor spații comerciale ocupate, să cântărească ceva mai puțin tocmai în cazul familiei Hogea.
Dacă negocierile se lungesc și finanțarea este ratată, problema seismică nu dispare. Proprietarii unei clădiri încadrate în risc seismic au obligații privind consolidarea, iar administrația dispune de instrumente pentru a-i obliga să facă lucrările, de această dată pe cheltuiala lor. Iar o eventuală „bulină” aplicată blocului nu este tocmai un magnet pentru chiriași sau cumpărători.
Cu alte cuvinte, acum statul vine cu banii. Dacă trenul pleacă din gară, următorul bilet ar putea fi plătit chiar de proprietari.
Păcănelele au făcut brusc important votul locatarului
Aici se leagă și al doilea conflict din M1. Noul regulament local pentru jocurile de noroc permite maximum 30 de locații în municipiu și obligă operatorii să obțină autorizație locală anuală, pe lângă licențele naționale. Taxa stabilită este de 1.500 de lei pe metrul pătrat destinat jocurilor, iar regulamentul impune suprafețe minime, condiții de securitate, pază și alte obligații. Pentru M1 însă cea mai importantă noutate este alta: atunci când sala funcționează într-un condominiu, intră în joc și acordul proprietarilor.
Până acum, locatarii nu erau întrebați dacă vor un magazin, o bancă sau păcănele într-un spațiu comercial construit ca atare. Acum, în cazul jocurilor de noroc, votul lor contează, iar o parte dintre oamenii din M1 nu sunt deloc convinși că trebuie să spună „da”.
De aici și legătura dintre cele două subiecte. Dacă proprietarii spațiilor comerciale vor garanții înainte să semneze pentru consolidare, locatarii pot, la rândul lor, să întrebe de ce ar acorda automat avizul necesar păcănelelor. Juridic sunt două proceduri distincte, dar, în practică, fiecare parte a descoperit că are o carte de jucat.
Mai ales că, odată începută consolidarea, jocurile de noroc din spațiile afectate vor trebui oricum să-și suspende activitatea. Disputa este, în fond, despre ce se întâmplă până atunci.
De la „nu” la „da, dar…”
După toate discuțiile și verificările făcute de redacție, situația M1 poate fi rezumată mult mai simplu: majoritatea proprietarilor spațiilor comerciale sunt deja de acord sau au transmis că vor semna. În cazul CRESTID există mărturia unei poziții categorice exprimate la Adunarea Generală, dar și poziția ulterioară a avocatului Liviu Ciulei, care spune că acordul va veni dacă Primăria oferă garanțiile solicitate.
Așadar, nu mai putem spune că familia Hogea declară oficial că se opune consolidării. Putem spune însă că, deocamdată, semnătura nu este pe hârtie, iar negocierea continuă în timp ce termenul de la sfârșitul lunii august se apropie.
După 16 ani petrecuți în Primăria Tulcea, Constantin Hogea știe probabil mai bine decât mulți că administrația iubește două lucruri: hârtiile și termenele.
De data aceasta, hârtia trebuie semnată înainte să expire termenul.
Altfel, cine a avut ultimul cuvânt la negociere va deveni mult mai puțin important decât cine va plăti consolidarea.
PS. Dacă la acest spatiu familia Hogea are rețineri în a vota consolidarea, probabil că la spațiul de pe strada Babadag, unde era un shop și care aparține tot familiei Hogea, nu credem că vor fi probleme. Sigur, familia Hogea are foarte multe spații, terenuri, apartamente, pe numele copiilor, ale rudelor , ale unui interpus, dar nu toate necesită consolidări
