ARBDD își taie „direcția mamut”. Scaunul lui Bulete dispare, șefimea crește

La aproape patru luni după războiul deschis dintre ministrul Mediului, Diana Buzoianu, și fostul guvernator al Deltei, Bogdan Bulete, ARBDD intră din nou în șantier. De data aceasta nu se draghează vreun canal, ci organigrama. Proiectul pus în dezbatere publică pe 7 august lovește exact în structura pe care ministrul o făcea praf în aprilie: Direcția Administrare, Dezvoltare Patrimoniu dispare, odată cu funcția de director executiv în care Bulete revenise după plecarea din fotoliul de guvernator.

Numai că reorganizarea vine cu o mică surpriză, din categoria „reformăm, dar nu slăbim”: ARBDD rămâne cu aceleași 127 de posturi, iar numărul funcțiilor de conducere crește. Cu alte cuvinte, dispare un scaun important, dar nu dispare pofta de scaune.

„Direcția mamut”, desfăcută bucată cu bucată

În aprilie, Diana Buzoianu acuza faptul că în jurul fostului guvernator fusese construită o structură uriașă, de aproximativ 71 de posturi, în care fuseseră adunate controlul, avizarea, monitorizarea, proiectele, managementul speciilor și habitatelor. Formula ministrului a prins imediat: „direcția mamut”.

Acum, Ministerul Mediului face exact ceea ce anunța atunci. Direcția este spartă, iar atribuțiile sunt împărțite între mai multe structuri. Cele patru servicii teritoriale, Tulcea-Chilia, Murighiol-Sfântu Gheorghe, Sulina și Razim-Sinoe, ajung direct în subordinea guvernatorului. Apar separat structuri pentru proiecte europene, conservarea speciilor și habitatelor, dezvoltare durabilă, comunități și educație ecologică.

Și aici se vede adevărata miză. Noua organigramă prevede 14 structuri aflate direct sub guvernator, față de șapte în actuala formulă. Așadar, marele etaj intermediar dispare, dar mult mai multe fire ajung direct în biroul guvernatorului. Nu este doar o reorganizare de sertare. Este o reașezare serioasă a puterii în instituție.

Nota de fundamentare spune, într-un limbaj mai rece decât conferințele de presă, cam același lucru pe care Buzoianu îl spunea în aprilie. Ministerul vorbește despre suprapuneri între reglementare, autorizare și control, despre probleme de management și despre disfuncționalități constatate de Corpul de Control. Documentul merge chiar mai departe și arată că în vechea direcție fuseseră concentrate atât de multe atribuții încât directorul ajungea să dubleze, practic, o parte din prerogativele guvernatorului.

În aprilie, ministrul anunța și sesizarea ANI și DNA în legătură cu unele aspecte descoperite de Corpul de Control. Evident, vorbim despre acuzații și suspiciuni formulate de Minister, nu despre fapte stabilite definitiv de o instanță.

Buzoianu cerea o lună. Reorganizarea a venit după aproape patru

Pe 18 aprilie, Diana Buzoianu îi cerea noului guvernator, Florin Stăneață, o propunere de reorganizare în maximum o lună. Proiectul a ajuns însă oficial în transparență publică abia pe 7 august.

Adică aproape patru luni mai târziu.

Rezultatul, însă, seamănă foarte bine cu ordinul dat atunci: direcția contestată dispare, postul de director executiv este scos din schemă, atribuțiile sunt separate, iar serviciile teritoriale sunt trase direct sub guvernator.

Doar că reorganizarea are și un paradox greu de ignorat. ARBDD nu pierde niciun post. Instituția rămâne cu 127 de posturi, dintre care o funcție de demnitar, 104 funcții publice și 22 contractuale. Mai mult, în actuala structură există opt funcții publice de conducere și una contractuală, iar în noua formulă vor fi nouă funcții publice de conducere și una contractuală.

Cu alte cuvinte, dispare funcția de director executiv, dar numărul total al funcțiilor de conducere, fără guvernator, crește de la nouă la zece.

Așadar, cine își imagina că Ministerul vine cu foarfeca și taie din șefime poate pune foarfeca la loc. Nu asistăm la o cură de slăbire, ci la o redistribuire a puterii.

Banii europeni, motiv separat de îngrijorare

Un alt punct sensibil este zona proiectelor europene. Actualul compartiment este înlocuit cu un Serviciu Management Proiecte, Parteneriate și Relații Internaționale, aflat direct sub guvernator. Ministerul justifică schimbarea prin probleme identificate în gestionarea proiectelor, în circuitul informațional și în implicarea conducerii.

În aprilie, Diana Buzoianu vorbea inclusiv despre blocarea unui proiect de digitalizare de aproximativ 28 de milioane de lei. Noul serviciu pare, cel puțin pe hârtie, răspunsul instituțional la această vulnerabilitate.

Numai că povestea are și partea ei incomodă pentru Minister. Structura criticată astăzi nu apăruse din pixul unui singur om. Reorganizarea din 2024 fusese aprobată prin HG 679 din 21 iunie 2024, adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial pe 25 iunie. Bulete invoca exact acest lucru după demitere, susținând că organigrama trecuse prin filtrele instituționale ale statului.

Asta nu înseamnă că structura era bună. Dar înseamnă că „monstrul administrativ” condamnat acum fusese, la vremea lui, aprobat oficial. Cineva l-a desenat, alții l-au avizat, Guvernul l-a votat. Acum tot statul vine să-l desfacă.

Scaunul lui Bulete dispare. Omul nu neapărat

Pentru fostul guvernator, efectul este limpede: funcția de director executiv în care revenise după revocare este eliminată din organigramă. Asta nu înseamnă însă automat că Bogdan Bulete pleacă din ARBDD. Codul administrativ permite, în anumite condiții, redistribuirea unui funcționar afectat de reorganizare pe o altă funcție compatibilă.

Pe scurt, scaunul dispare. Omul, nu obligatoriu.

Și aici începe adevărata poveste politică. În aprilie, Buzoianu îl demite pe Bulete, atacă public „direcția mamut” și cere reorganizare. În august, direcția dispare, postul său este eliminat, iar Ministerul folosește în documentele oficiale aproape aceleași argumente pe care ministrul le rostea atunci în fața camerelor.

Nu există bază factuală pentru a spune că este o răzbunare politică. Dar ar fi naiv să pretindem că această cronologie nu spune nimic.

În interiorul ARBDD, reorganizările au devenit aproape anotimp administrativ. Se schimbă guvernatori, se schimbă organigrame, se mută atribuții, se desființează direcții, se inventează servicii. Delta, în schimb, continuă să aibă aceleași probleme grele: canale colmatate, proiecte întârziate, presiuni pe resursă, bani europeni pierduți sau puși în pericol.

Aici va fi și testul noii formule. Nu câte căsuțe are organigrama și nici cine prinde cheia de la biroul mai mare, ci dacă ARBDD începe, în sfârșit, să funcționeze.

Pentru că Delta Dunării nu se salvează mutând șefii dintr-o căsuță în alta.