Pe scurt:
România exportă energie ieftină ziua și o cumpără scump seara din Bulgaria, care profită de investițiile în baterii moderne. Diferența de preț evidențiază vulnerabilități structurale ale sistemului energetic românesc.
România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia vândută bulgarilor la prânz, arată o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), citată de AGERPRES luni, 11 mai 2026.
Potrivit analizei, România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh, însă a importat, în aceleași săptămâni, energie din Bulgaria în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh. În total, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de circa 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar aproximativ 5 milioane euro.
Deși cantitatea importată a fost doar de două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
Dumitru Chisăliță subliniază că această diferență nu este doar o anomalie de piață, ci reflectă o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic românesc. „România produce. Bulgaria câștigă. Aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie. Nu contează când produce. Contează cine controlează flexibilitatea. Iar aici Bulgaria începe să câștige”, afirmă președintele AEI.
O parte semnificativă a energiei reimportate de România a fost intermediată de bateriile bulgărești.
Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare, ajungând la peste 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, cu proiecte în dezvoltare pentru a atinge rapid 10 GWh.
România are doar aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
Chisăliță explică faptul că, în România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following, care urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În Bulgaria, circa 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming, capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile.
România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic
România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori, iar Bulgaria doar 6.700 MW. Totuși, Bulgaria monetizează mai eficient tranziția energetică datorită investițiilor în stocare.
Raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene este de aproximativ 6% în România, față de 30% în Bulgaria. Raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf este de doar 7,5% în România, comparativ cu 40% în Bulgaria.
La nivelul penetrării energiei regenerabile, România are o putere eoliană și solară care reprezintă circa 80% din consumul mediu orar la vârf, iar Bulgaria 74%. Diferența esențială constă însă în capacitatea de echilibrare, unde Bulgaria stă de cinci ori mai bine. În lipsa flexibilității, piața românească devine rigidă și vulnerabilă, cu prețuri oscilante și dezechilibre frecvente.
În România, surplusul de energie produs la prânz duce la prețuri foarte mici, uneori apropiate de zero, iar energia este exportată rapid. Seara, când producția solară scade și consumul crește, România intră în deficit de flexibilitate, fiind nevoită să importe energie la prețuri ridicate. Bulgaria, prin investițiile în baterii, ocupă o poziție avantajoasă pe piața regională.
Chisăliță avertizează că, fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică, iar avantajul strategic al României se poate transforma într-o vulnerabilitate structurală și chiar geopolitică. „Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României: problema nu mai este lipsa de producție, urgența nu este neapărat mai multă producție de regenerabilă, este lipsa abordare inteligentă și de flexibilitate a sistemului energetic”, a transmis președintele AEI.
România continuă să construiască noi capacități de producție, însă fără infrastructura de flexibilitate necesară pentru integrarea eficientă a regenerabilelor, în timp ce Bulgaria investește în stocare inteligentă și își consolidează poziția pe piața energetică regională.
Subiectul diferențelor de preț și vulnerabilităților structurale din sistemul energetic românesc a fost abordat și în contextul în care românii plătesc aproape cele mai scumpe facturi la curent electric din UE.