România a intrat în ultimele două săptămâni de execuție a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul-limită fiind 31 august 2026.
Potrivit Libertatea, bugetul actualizat al PNRR este de 20,1 miliarde de euro, iar suma rămasă în joc pentru această perioadă critică se ridică la aproximativ 7,57 miliarde de euro. Administrația publică se află într-o cursă contra cronometru pentru a finaliza și recepționa lucrările la mii de proiecte, sub presiunea pierderii fondurilor europene.
Din cele peste 15.000 de proiecte active, aproximativ 4.500 de investiții nu au fost încă recepționate, conform datelor centralizate de platforma Monitor PNRR. Principala provocare nu mai este lansarea licitațiilor, ci finalizarea circuitului administrativ: întocmirea proceselor-verbale, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentelor necesare în platforma electronică.
Mecanismul recepției parțiale excepționale
Pentru a evita pierderea fondurilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autoritățile au introdus mecanismul recepției parțiale excepționale prin Legea nr. 141/2026. Acesta permite decontarea lucrărilor dacă partea esențială a proiectului este finalizată, iar lucrările auxiliare rămase nu depășesc 5% din valoarea contractului, cu termen de finalizare de 120 de zile. Excepția nu se aplică proiectelor care ar putea afecta siguranța, rezistența sau eficiența energetică a clădirilor.
Printre cele mai importante investiții aflate sub presiunea timpului se numără tronsoane din autostrada A7 (Focșani–Bacău și Bacău–Paşcani), modernizări feroviare pe rutele Arad–Timişoara–Caransebeş și Cluj–Episcopia Bihor, precum și achiziția de locomotive și vagoane reabilitate.
În sectorul sanitar, sunt vizate lucrări la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean Bistrița și Spitalul Clinic Județean Cluj, alături de 200 de ambulanțe noi și pavilioane de politraumă la Craiova și Sibiu. În educație, peste 110 creșe trebuie finalizate și dotate până la termen.
Reformele legislative și scenariile de absorbție
Pe lângă execuția fizică a proiectelor, plățile depind de reformele legislative aflate în dezbatere în Parlament. Cererea de Plată nr. 5, depusă la 14 august 2026, are o valoare de 2,84 miliarde de euro și acoperă 75 de ținte și jaloane. O reușită recentă a fost renegocierea jalonului 119a privind capacitățile pe cărbune, unde penalitatea impusă de Comisia Europeană a fost redusă de la 770 de milioane de euro la aproximativ 77 de milioane de euro.
Specialiștii conturează trei scenarii pentru finalul PNRR. Scenariul optimist presupune adoptarea rapidă a reformelor restante și finalizarea proiectelor majore, cu pierderi limitate la câteva zeci de milioane de euro din dotări locale nefinalizate.
Scenariul moderat estimează pierderi între 1 și 2 miliarde de euro, dacă reforme importante, precum Legea Salarizării Unitare, nu sunt adoptate și unele șantiere rămân blocate. Scenariul sever ia în calcul ratarea mai multor reforme-cheie și nefinalizarea investițiilor mari în spitale și școli, ceea ce ar putea duce la pierderi de peste 2,5 miliarde de euro din fondurile destinate României.