În ultima zi de școală, cu doar câteva ore înainte ca elevii să urce pe scenă pentru festivitatea de premiere, Căminul Cultural din Sarichioi pare să spună singur povestea transformării sale. Pe holurile luminoase se întâlnesc copii, profesori și părinți, în bibliotecă se pregătesc activități pentru cei mici, iar pe scenă se discută despre repetiții și proiecte culturale. E genul de loc în care ai senzația că se întâmplă ceva în fiecare zi și unde cultura, educația și viața comunității se întâlnesc firesc.
Cu atât mai mare este contrastul față de anii în care clădirea se afla într-o stare avansată de degradare. După mai multe încercări de a obține finanțare, administrația locală a reușit să implementeze proiectul de consolidare, reabilitare, modernizare și extindere a căminului cultural, finanțat prin ITI Delta Dunării. Investiția, de peste 470.000 de euro, a însemnat mult mai mult decât o simplă renovare. Acoperișul vechi, de tip terasă, a fost înlocuit cu unul din țiglă, potrivit specificului arhitectural al zonei și cerințelor Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost refăcute spațiile existente, iar clădirea a fost extinsă pentru a crea facilități necesare desfășurării spectacolelor și evenimentelor culturale.
„Am încercat de mai multe ori să obținem finanțarea. În cele din urmă am reușit prin AFIR. A fost o investiție necesară pentru cămin și pentru activitățile care se desfășoară aici”, spune primarul Vitali Finoghen.
Astăzi, căminul cultural se întinde pe aproape o mie de metri pătrați și găzduiește o varietate de activități care spun multe despre comunitatea din Sarichioi.
Locul în care tradițiile și viitorul împart aceeași scenă
Pe scena sa repetă frecvent Ansamblul Folcloric „Landâș”, unul dintre cele mai cunoscute grupuri artistice ale comunității rușilor-lipoveni din Dobrogea, al cărui nume înseamnă „Lăcrămioara”. De decenii, ansamblul duce cântecele și dansurile tradiționale ale satului pe scene din țară și din străinătate, iar acum beneficiază de condiții moderne pentru repetiții și spectacole.
Tot aici își desfășoară activitatea și grupurile de copii coordonate de referenții culturali ai comunei, iar planurile merg mai departe. Printr-un nou proiect, administrația locală intenționează să achiziționeze acordeoane pentru înființarea unui grup de tineri instrumentiști care să ducă mai departe tradiția muzicală lipovenească.
Una dintre cele mai interesante surprize se află însă dincolo de scenă, în bibliotecă. Redeschisă după renovare, cu mobilier nou și spații primitoare, biblioteca nu mai este de mult doar un loc din care împrumuți cărți. A devenit o extensie a școlii și un adevărat centru educațional. Aici au loc cursuri de pictură, activități creative și ateliere de robotică, iar copiii folosesc calculatoarele pentru proiecte școlare, portofolii și teme, beneficiind gratuit de resursele puse la dispoziție.
Rezultatele acestei munci au depășit de mult granițele comunei. Echipele pregătite în cadrul programelor de robotică au reușit să obțină locul al doilea la nivel național, iar apoi locul întâi, concurând cu elevi din municipii mari și centre educaționale consacrate. Pentru o comună din județul Tulcea, performanța este una remarcabilă și arată că investițiile în educație pot produce rezultate spectaculoase chiar și departe de marile orașe.
De altfel, căminul cultural și biblioteca funcționează astăzi ca o prelungire firească a școlii. Clase întregi participă aici la activități educative, la ateliere sau la proiecte care completează ceea ce învață la cursuri. Într-o perioadă în care multe biblioteci rurale se luptă să atragă cititori, cea din Sarichioi a devenit un spațiu în care copiii vin să învețe, să creeze și să descopere.
Profesorul din spatele primarului
Discuția despre căminul cultural duce inevitabil către școală. Nu este întâmplător. Vitali Finoghen este profesor de matematică și, chiar dacă administrația îi ocupă cea mai mare parte a timpului, continuă să predea la gimnaziu, la plata cu ora.
La întrebarea dacă îi place mai mult să fie profesor sau primar, răspunsul vine fără ezitare.
„Îmi place să predau copiilor. Îmi place să mă duc la oră. Dar îmi place și să fiu și primar. Dacă nu mi-ar fi plăcut, n-aș fi făcut-o.”
Poate tocmai de aceea multe dintre proiectele implementate în comună în ultimii ani au avut în centru școala și copiii. Unitățile de învățământ au fost dotate cu table interactive, laboratoare și echipamente IT moderne, iar în această vară urmează schimbarea completă a mobilierului școlar.
Tocmai această investiție a dat naștere unei idei care i-a surprins pe elevi și pe părinți. Pentru că mobilierul nou este deja pregătit să intre în sălile de clasă, iar spațiile de depozitare sunt insuficiente, administrația locală a decis ca fiecare elev să poată pleca acasă cu banca și scaunul la care a învățat.
O soluție practică, dar și una cu o doză de nostalgie. Pentru mulți copii, banca pe care au scris primele litere, au rezolvat primele probleme sau au împărțit emoțiile unei teze va deveni o amintire păstrată peste ani. Iar mobilierul care nu va fi luat de elevi nu va ajunge la fier vechi, ci va fi donat unei asociații locale care organizează activități pentru copii.
Privit din exterior, Căminul Cultural din Sarichioi este o investiție europeană reușită. Privit din interior, este însă mai mult decât atât. Este locul în care se întâlnesc dansurile lipovenești și robotica, tradițiile și tehnologia, biblioteca și scena, profesorii și elevii.
****
La finalul discuției, înainte să ne despărțim, l-am provocat pe primarul-profesor cu o întrebare din alt registru…
— Cum se descompune în produs de factori diferența a două pătrate?
Răspunsul a venit instantaneu, fără nicio ezitare:
— (a+b)(a-b).
Semn că, dincolo de proiecte europene, ședințe și probleme administrative, profesorul de matematică din Vitali Finoghen încă nu a părăsit catedra. Iar după felul în care vorbește despre copii, școală și cultură, nici nu pare să aibă de gând să o facă prea curând.
