Greva generală declanșată marți, 28 iulie, în sistemul public de sănătate produce la Tulcea o situație aproape absurdă: angajații ar trebui să oprească lucrul, dar sunt atât de puțini încât nu își permit să o facă decât în număr restrâns. La Spitalul Județean de Urgență Tulcea și la Spitalul Orășenesc Măcin, doar o parte dintre sindicaliști pot participa efectiv la protest, astfel încât pacienții să nu rămână fără îngrijire.
La nivel național, Federația SANITAS a declanșat greva generală pe termen nelimitat în aproximativ 400 de spitale și alte unități sanitare. Urgențele și serviciile medicale obligatorii sunt asigurate, iar spitalele trebuie să mențină cel puțin o treime din activitatea normală, pentru ca viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Protestul a fost precedat de greva de avertisment din 20 iulie, la care au participat angajați din peste 480 de unități sanitare.
„La Tulcea suntem oricum ca și în grevă”
Neculai Negrea, liderul SANITAS Tulcea, spune că angajații celor două mari unități sanitare din județ sunt, cel puțin teoretic, în grevă. În realitate, foarte puțini își pot întrerupe activitatea.
„La Tulcea, oricum suntem ca și în grevă, pentru că abia reușim să ne asigurăm activitatea. Suntem foarte puțini”, explică liderul sindical.
Potrivit acestuia, deficitul de personal de la Spitalul Județean depășește 26%. Doar pe secțiile în care există ceva mai mulți angajați, unul din trei dintre cei aflați în serviciu ar putea participa la grevă. În rest, concediile de odihnă, concediile medicale, pensionările și posturile rămase neocupate fac aproape imposibilă întreruperea activității.
„Nu suspendăm activitatea pentru că nu ne permitem să o suspendăm”, rezumă Neculai Negrea situația de la Tulcea.
Nu este programată o manifestație în fața spitalului. Angajații care participă la protest își întrerup activitatea pe secțiile în care lucrează, acolo unde numărul personalului permite acest lucru. Dacă apare o urgență, iar colegii rămași la lucru nu pot face față, greviștii revin imediat la pacienți.
Siguranța bolnavilor rămâne prioritară, în ciuda nemulțumirilor și a oboselii acumulate de angajați.
„Pacientul nu are nicio vină pentru situația în care se află sistemul de sănătate”, subliniază liderul SANITAS Tulcea.
Nici activitatea Ambulatoriului integrat nu este întreruptă, cel puțin deocamdată, deoarece niciun angajat din această structură nu s-a înscris pe lista celor care participă la grevă. Lista rămâne însă deschisă, iar situația se poate modifica.
În județul Tulcea, SANITAS are aproximativ 450 de membri, atât la Spitalul Județean de Urgență, cât și la Spitalul Orășenesc Măcin. Și la Măcin, deficitul de personal este ridicat, astfel că doar un număr mic de salariați poate participa efectiv la protest.
Angajări blocate și concursuri fără candidați
Una dintre principalele cauze ale crizei este blocarea angajărilor în sistemul sanitar. Neculai Negrea susține că restricțiile durează de aproximativ trei ani, perioadă în care numeroși angajați s-au pensionat, s-au îmbolnăvit sau au plecat, fără ca posturile eliberate să poată fi ocupate rapid.
Chiar și atunci când unele locuri sunt scoase la concurs, candidații întârzie să apară. Salariile, distanța față de marile centre universitare și atractivitatea redusă a unor posturi sunt printre posibilele explicații. Liderul sindical a amintit inclusiv situația de securitate de la granița cu Ucraina și alertele provocate de atacurile cu drone, dar a recunoscut că nu există o singură cauză care să explice lipsa candidaților.
Cert este că, în unele specialități, oamenii pur și simplu nu se prezintă la concurs.
Criza de personal nu înseamnă doar lipsa medicilor. Spitalul are nevoie de asistenți medicali, infirmiere, îngrijitori, personal pentru curățenie, bucătari și angajați care să deservească spălătoria.
Bucătărie și spălătorie noi, dar fără oameni care să lucreze
Managerul Spitalului Județean de Urgență Tulcea, medicul Tudor Năstăsescu, confirmă că deficitul cel mai mare și mai vizibil este în rândul infirmierelor și al îngrijitorilor de curățenie.
Problema riscă să se agraveze odată cu finalizarea bucătăriei și a spălătoriei spitalului, modernizate prin proiectul de reabilitare a unității sanitare. Cele două servicii vor trebui să fie puse în funcțiune, iar pentru acest lucru va fi nevoie de bucătari, ajutoare de bucătar și personal pentru spălătorie.
„Ele, evident, vor trebui populate cu oameni”, spune managerul spitalului.
Cu alte cuvinte, investițiile se apropie de finalizare, dar lipsesc angajații care să le transforme în servicii funcționale. Clădirile, instalațiile și echipamentele pot fi noi. Fără personal, însă, ele riscă să rămână doar investiții moderne, dar nefolosite.
Conducerea Spitalului Județean a trimis de mai mult timp Guvernului documentele prin care solicită deblocarea unor posturi. Potrivit lui Tudor Năstăsescu, răspunsul favorabil nu a venit însă pentru toate unitățile sanitare care au cerut derogări.
Managerul consideră că, în lipsa deblocării angajărilor, ar trebui creată cel puțin o pârghie legală prin care spitalele să își poată organiza mai flexibil personalul. În prezent, mutarea angajaților dintr-o structură în alta este limitată în timp, chiar dacă nevoile spitalului depășesc frecvent perioada de 60 de zile.
La medici există posibilitatea organizării unor concursuri prin memorandum, însă nici această soluție nu rezolvă integral problema. Tulcea continuă să atragă greu specialiști în domenii deficitare, precum neurologia și cardiologia.
Ministerul promite mii de posturi. Câte ajung la Tulcea nu se știe
Cu o zi înainte de declanșarea grevei generale, Ministerul Sănătății a anunțat că propune deblocarea a 7.805,5 posturi la nivel național.
Dintre acestea, 7.360 de posturi sunt destinate spitalelor din subordinea Ministerului Sănătății, autorităților locale și altor rețele sanitare, iar 445,5 posturi ar urma să revină serviciilor județene de ambulanță.
Pentru spitale, Ministerul a propus deblocarea a 1.336 de posturi de medic, 2.923 de posturi de asistent medical, 2.823 de posturi pentru personal auxiliar și 278 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali.
Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor a fost transmis în circuitul de avizare. Asta înseamnă că posturile nu sunt încă scoase automat la concurs și nici nu pot fi ocupate imediat.
Ministerul nu a publicat o repartizare detaliată din care să rezulte câte dintre aceste posturi ar reveni Spitalului Județean de Urgență Tulcea sau celorlalte unități sanitare din județ. Prin urmare, nu se poate confirma deocamdată dacă anunțul de la București va rezolva, măcar parțial, deficitul reclamat la Tulcea.
Sporurile care pot goli și mai mult secțiile
A doua mare nemulțumire a angajaților privește proiectul noii legi a salarizării. Sindicaliștii se tem că, deși salariile de bază ar putea fi prezentate oficial ca fiind protejate, reducerea sau eliminarea unor sporuri va duce, în realitate, la venituri mai mici.
Reprezentanții Guvernului susțin că salariile nu vor scădea și că eventualele diferențe vor fi acoperite prin sume compensatorii. Sindicaliștii nu consideră însă suficiente aceste asigurări, mai ales că sporurile reprezintă o parte importantă a veniturilor pentru angajații care lucrează în ture, în weekenduri, de sărbători sau în condiții periculoase.
Neculai Negrea dă exemplul muncii desfășurate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală. În una dintre variantele proiectului, majorarea tarifului orar ar fi coborât la numai 10%, față de nivelul de până la 100% aplicat în prezent. Într-o variantă ulterioară, procentul ar fi urcat la 30%, dar sindicaliștii consideră că și această valoare este prea mică.
Ministerul Sănătății a criticat la rândul său varianta care prevedea o majorare de numai 10% și a propus plata cu 100% a gărzilor și a activității desfășurate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală. Ulterior, Ministerul a anunțat că una dintre propunerile acceptate în discuțiile tehnice vizează creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30%. Proiectul se afla însă în continuare în lucru.
Pentru un asistent medical, explică liderul SANITAS Tulcea, majorarea propusă ar putea însemna aproximativ 15 lei în plus pentru fiecare oră lucrată în weekend sau într-o zi de sărbătoare.
„Cine își mai lasă familia de Crăciun sau de Paște pentru 15 lei în plus pe oră?”, întreabă acesta.
Sindicaliștii contestă și modul în care ar urma să fie acordate sporurile pentru condiții periculoase. În secții precum UPU, ATI, Boli Infecțioase, Pneumologie sau Psihiatrie, angajații lucrează permanent în condiții dificile, iar sporurile pot ajunge în prezent la procente importante din salariu.
Nemulțumirea este provocată atât de posibila plafonare a acestor drepturi, cât și de lipsa unor limite minime clare. Liderul SANITAS reclamă și existența unei prevederi potrivit căreia doar o parte redusă a personalului ar putea beneficia de anumite sporuri.
O asemenea regulă ar ridica o problemă greu de explicat: cum pot fi aleși doar câțiva angajați pentru acordarea sporului, când toți lucrează în aceeași secție și sunt expuși acelorași riscuri?
Medicii tineri ar putea pleca din Tulcea
Sindicaliștii avertizează că o reducere a veniturilor ar putea determina angajații tineri să plece către spitale private, către unități din orașe mai mari sau în străinătate.
Riscul este cu atât mai mare pentru Tulcea, unde atragerea medicilor specialiști este deja dificilă. În ultimii ani au venit și echipe de medici tineri, însă liderul SANITAS se teme că aceștia își vor face bagajele dacă veniturile vor scădea, iar volumul de muncă va continua să crească.
Inflația din ultimii ani a redus deja puterea de cumpărare, spun sindicaliștii. În acest context, o diminuare a sporurilor ar veni peste oboseala acumulată, lipsa colegilor și mutarea repetată a personalului între secții.
Angajații rămași trebuie să acopere golurile din program, să lucreze în ture suplimentare și să preia atribuțiile celor plecați sau pensionați. Un sistem care funcționează cu oameni puțini și epuizați devine, inevitabil, mai puțin atractiv pentru cei care ar putea veni.
Pacientul nu este ținta grevei, dar suportă deja criza
Neculai Negrea insistă că protestul nu este îndreptat împotriva pacienților. Dimpotrivă, una dintre cauzele grevei este tocmai degradarea condițiilor în care poate fi acordată asistența medicală.
Lipsa personalului afectează deja relația dintre angajat și bolnav. Un asistent medical care trebuie să acopere munca mai multor colegi nu mai are timp să discute suficient cu pacientul, să îi explice tratamentul sau să îi răspundă pe îndelete la întrebări.
Evaluează rapid starea bolnavului, administrează tratamentul și pleacă mai departe, pentru că îl așteaptă alți pacienți, recoltări și proceduri care nu pot fi amânate.
De aici apar tensiunile și impresia că bolnavul este ignorat. În realitate, spune liderul sindical, angajatul nu refuză să comunice, ci pur și simplu nu mai are timpul necesar.
Calitatea actului medical nu poate rămâne la același nivel atunci când oamenii sunt puțini, obosiți și obligați să lucreze permanent la limita posibilului.
Greva de la Tulcea scoate astfel la vedere un paradox dureros. Activitatea nu se oprește, dar nu pentru că spitalele ar avea suficienți oameni. Dimpotrivă, nu se oprește deoarece personalul rămas este prea puțin chiar și pentru a putea protesta.
La Tulcea, greva nu amenință să ducă spitalul în regim de avarie. Mai degrabă confirmă că cea mai mare unitate sanitară din județ funcționează de mult timp în acest regim.
Sursa de documentare- Radio Constanța
