Aeroportul „Delta Dunării” pare construit după o filosofie administrativă desprinsă din marile experimente asiatice: mai întâi ridici infrastructura monumentală, ultramodernă, spectaculoasă și absurd de scumpă, iar abia după aceea începi să speri că vor apărea și oamenii care să o folosească. Cam ca în acele orașe chinezești impecabile, cu bulevarde cât autostrăzile și zgârie-nori strălucitori, unde singurii locuitori sunt paznicii și porumbeii.
Doar că la Tulcea, în loc de locatari, lipsesc avioanele.
Consiliul Județean pregătește acum o nouă investiție de aproape 9,5 milioane de lei pentru Aeroportul „Delta Dunării”: un parc fotovoltaic de 529 kW și un sistem gigantic de baterii de stocare de 2,07 MWh.
Cu alte cuvinte, aeroportul care încă își caută pasagerii va deveni, între timp, independent energetic.
Și trebuie recunoscut: există ceva magnific în această încăpățânare administrativă de a construi viitorul înainte să existe prezentul.
Burduful de lux care își așteaptă primul mare moment
În ultimii ani, Aeroportul Tulcea a fost cosmetizat, extins și modernizat ca un mic hub internațional. Terminalul nou, inaugurat cu fast și panglici oficiale acum 2 ani, arată impecabil: sticlă, oțel, lumini reci, climatizare modernă, spații largi, aparatură nouă și — piesa de rezistență — celebrul „burduf” de îmbarcare. Da, acel tunel telescopic elegant prin care pasagerii urcă direct în avion, fără să-i mai bată vântul dobrogean în față.
Tulcea a intrat astfel într-un club select. Aeroportul „Delta Dunării” este printre primele trei aeroporturi din România dotate cu burduf de îmbarcare, alături de Otopeni și Iași.
Doar că există un detaliu aproape poetic de trist: burduful de la Tulcea a rămas, practic, virgin operațional. Un Rolls Royce al infrastructurii aeroportuare care încă așteaptă primul bal adevărat. Un obiect atât de modern încât pare instalat mai degrabă pentru fotografiile oficiale decât pentru pasageri.
Aeroport verde pentru traficul viitorului… probabil
Acum însă, aeroportul mai primește un upgrade spectaculos: 784 de panouri fotovoltaice monocristaline, invertoare performante, baterii Li-Ion uriașe și un sistem SCADA inteligent care va monitoriza fiecare electron produs în incinta aeroportului.
Practic, Aeroportul „Delta Dunării” va avea suficientă tehnologie verde încât să alimenteze impecabil terminalul aproape gol, sistemele sofisticate de climatizare, camerele de supraveghere, benzile de bagaje care rareori văd bagaje și, desigur, burduful de îmbarcare care încă își așteaptă destinul.
Conform studiului de fezabilitate, noua centrală solară va produce aproximativ 692,5 MWh anual și va reduce emisiile de CO₂ cu aproape 700 de tone pe an.
Pe hârtie, proiectul arată splendid. Scandinav chiar. Totul este verde, sustenabil, inteligent și digitalizat. Dacă aterizezi direct în documentația tehnică, ai impresia că citești despre un aeroport regional care procesează milioane de pasageri anual, nu despre o infrastructură care încă încearcă să convingă operatorii aerieni că Tulcea există și pe hartă.
Rolls Royce-ul de pe câmpia Dobrogei
Și totuși, administrația județeană merge înainte cu o consecvență aproape admirabilă. În referatul de aprobare se vorbește despre independență energetică, volatilitatea prețurilor la curent, neutralitate climatică, reducerea emisiilor și protejarea infrastructurii aeroportuare de problemele rețelei naționale de energie.
Argumentele sunt, de altfel, perfect valide. Un aeroport modern consumă enorm chiar și atunci când nu are trafic. Climatizarea funcționează permanent, sistemele de securitate trebuie să rămână active, luminile nu pot fi stinse, echipamentele trebuie menținute în stare de funcționare. Civilizația costă. Chiar și atunci când e aproape pustie.
Iar Tulcea pare hotărâtă să aibă una dintre cele mai elegante și mai bine alimentate energetic forme de pustietate aeroportuară din Europa de Est.
Valoarea totală a investiției este de 9.444.408 lei cu TVA inclus. Din această sumă, peste 6,6 milioane de lei vin din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene, iar aproape 2,8 milioane reprezintă contribuția locală suportată din bugetul județului Tulcea.
Adică tulcenii contribuie, și ei, la construirea unui aeroport care începe să semene cu acele autostrăzi chinezești cu 12 benzi pe care circulă, din când în când, câte un singur camion rătăcit.
Ședința CJ unde milioanele vor decola fără turbulențe
Și, desigur, mai există o certitudine absolută în această poveste: proiectul de hotărâre va ajunge foarte curând pe masa consilierilor județeni, care îl vor aproba — nu există nici cel mai mic dubiu — cu entuziasmul disciplinat și unanim specific marilor investiții publice locale.
Pentru că, în definitiv, dacă tot nu zboară încă foarte multe avioane la Tulcea, măcar să zboare milioanele.
