Delta Dunării este, fără îndoială, unul dintre cele mai spectaculoase colțuri ale Europei. O destinație de vis pentru turiștii pasionați de natură, tradiții și gastronomie, dar și un loc unde operatorii de turism duc o luptă permanentă cu birocrația, fiscalitatea instabilă și concurența neloială.
Daniel Ilușcă, președintele Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării, a tras un semnal de alarmă la Radio Constanța: deși sezonul 2024 nu s-a încheiat încă și există speranța prelungirii lui până în noiembrie, presiunea asupra afacerilor din Deltă devine greu de suportat.
„A fost un sezon greu. Luna iunie, de exemplu, a fost marcată de pauze și incertitudine. Deciziile luate peste noapte – de la reducerea valorii tichetelor de vacanță până la schimbările fiscale – ne-au afectat direct. Noi vindem pachetele cu luni bune înainte, cu reduceri, și e absurd să-i spui turistului, după ce a plătit integral, că între timp statul a modificat TVA-ul și trebuie să mai achite ceva în plus”, explică Ilușcă.
Turismul clandestin, o plagă ignorată
Dacă instabilitatea fiscală este o problemă cu rădăcini naționale, turismul la negru este o rană deschisă a Deltei. Operatorii ilegali le iau clienții celor autorizați, iar autoritățile par să închidă ochii.
„La Crișan, un complex de lux a fost nevoit să impună o taxă de acostare de 1500 de lei pentru ambarcațiunile neautorizate care furau turiști la jumătate de preț. Dacă fiecare primărie ar acționa ferm, ca în comuna unde locuiesc eu, situația ar arăta altfel. Dar acum avem un paradox: cei ilegali funcționează liniștiți, iar cei corecți sunt controlați la sânge”, spune liderul patronatului.
Operatorii autorizați sunt vizitați de inspectorii statului de mai multe ori pe an, ceea ce îi face să se simtă hărțuiți. „Mulți antreprenori sunt descurajați. Spun clar: ar renunța mâine, dar nu au cui să vândă. Au devenit prizonieri în propriile afaceri”, avertizează Ilușcă.
Personalul, o altă mare provocare
Pe lângă problemele economice și legislative, recrutarea și păstrarea angajaților rămâne o provocare. Chiar și cu salarii peste media litoralului și cu toate condițiile asigurate, izolarea geografică face ca puțini să accepte să lucreze luni întregi în Deltă.
„Am avut noroc să găsesc oameni, dar e greu. Am apelat și la angajați străini, în special asiatici, și pot să spun că au dat rezultate excelente. Sunt disciplinați, educați, respectuoși și chiar au învățat româna. Sunt deja de cinci ani alături de noi”, povestește Ilușcă.
Ce ține afacerile în viață
Totuși, există un element care salvează turismul din Delta Dunării: loialitatea vizitatorilor. Aproximativ 60% dintre turiștii unui complex revin an de an, unii chiar și de trei-patru ori în același sezon.
„Delta oferă experiențe diverse: pescuit, birdwatching, plimbări cu caiacul, muzee noi sau reabilitate, gastronomie variată și sărbători multiculturale. Cine ajunge aici simte autenticitatea locului și revine”, subliniază reprezentantul patronatului.
Un viitor incert pentru paradisul natural
Delta Dunării are potențialul de a deveni una dintre cele mai atractive destinații turistice din Europa de Est. Dar fără reguli clare, un cadru fiscal stabil și măsuri ferme împotriva turismului ilegal, acest potențial riscă să rămână doar pe hârtie.
Deocamdată, frumusețea locului se ciocnește de realitatea dură a antreprenorilor care, în loc să se bucure de succes, se întreabă cât timp mai pot rezista.
