În 2025, Curtea de Conturi nu a făcut un simplu tur administrativ prin județul Tulcea, ci a realizat o radiografie amplă și deloc menajantă a modului în care sunt gestionați banii publici la nivel local, oprindu-se, pe rând, în comune mici, orașe de margine și în municipiul reședință de județ. Ora de Tulcea a urmărit aproape sistematic fiecare control, iar privite împreună, articolele publicate pe parcursul anului spun o poveste coerentă despre un tip de administrație în care regulile sunt adesea negociabile, iar rigoarea financiară pare mai degrabă o excepție decât o normă.

Citite separat, aceste episoade par simple știri locale, fiecare cu particularitățile sale. Așezate însă cap la cap, ele conturează un tablou mult mai amplu, în care diferența dintre ceea ce se raportează în documente și ceea ce există în realitate devine o problemă structurală, nu un accident izolat.

I.C. Brătianu – infrastructura care există mai mult în acte decât în teren

Povestea începe, aproape simbolic, cu un proiect de canalizare care ar fi trebuit să rezolve o problemă elementară de infrastructură, dar care, potrivit auditului Curții de Conturi, a rămas parțial nefuncțional, deși a fost raportat ca realizat integral și plătit ca atare. Conducte, lucrări și sume decontate apar în documente, însă rezultatul concret nu justifică cheltuiala, iar ruptura dintre hârtie și realitate devine atât de evidentă încât nu mai poate fi explicată prin neatenție sau eroare tehnică.

👉 articole Ora de Tulcea – 16 aprilie , 4 decembrie și 9 decembrie 2025

Frecăței – milioane care apar în bilanțuri, dar lipsesc din realitate

La Frecăței, controlul Curții de Conturi a scos la iveală o situație financiară greu de descifrat, cu bilanțuri cosmetizate și sume care nu se regăsesc în mod concret în patrimoniul sau conturile administrației locale. Peste 5 milioane de lei apar evidențiate într-un mod care ridică semne serioase de întrebare, nu doar despre competența aparatului financiar, ci despre modul în care se raportează către instituțiile statului.

👉 articol Ora de Tulcea – 5 iunie 2025

Mihail Kogălniceanu – salarii, sporuri și creanțe fără fundament

În comuna Mihail Kogălniceanu, neregulile identificate ating o zonă extrem de sensibilă pentru orice buget local: cea a salariilor și drepturilor bănești. Curtea de Conturi vorbește despre plăți făcute fără bază legală, sporuri acordate discreționar și creanțe introduse în contabilitate fără justificare, conturând imaginea unei administrații care pare să trateze bugetul public ca pe un fond flexibil, adaptabil nevoilor de moment.

👉 articol Ora de Tulcea – 6 iunie 2025

Municipiul Tulcea – greșeli mărunte care spun lucruri mari

La nivelul municipiului reședință de județ, constatările nu au avut amplitudinea financiară întâlnită în alte UAT-uri, însă tocmai caracterul lor „minor” ridică semne de întrebare, deoarece vorbim despre viramente greșite și direcționări eronate de fonduri care nu ar fi trebuit să scape unei administrații cu resurse și expertiză superioare. Fără a produce un cutremur instituțional, raportul Curții de Conturi reușește totuși să zgâlțâie credibilitatea administrației locale.

👉 articol Ora de Tulcea – 5 august 2025

Sulina – gestiune relaxată la capăt de județ

La Sulina, Curtea de Conturi a identificat facturi neînregistrate, datorii ignorate și o gestiune care pare să funcționeze mai degrabă pe bază de memorie instituțională decât pe documente și proceduri clare. Nu este vorba despre un scandal spectaculos, ci despre un cumul de neglijențe care, în timp, pot împinge orice administrație într-o zonă periculoasă de instabilitate financiară.

👉 articol Ora de Tulcea – 6 octombrie 2025

Valea Teilor – comuna care revine constant în rapoarte

Valea Teilor apare de două ori în rapoartele Curții de Conturi din 2025, iar această recurență spune mai mult decât orice sumă. Salarii plătite ilegal, contribuții nevirate și cheltuieli fără acoperire sunt constatate la primul control, iar la al doilea multe dintre probleme rămân nerezolvate, semn că nu mai vorbim despre greșeli punctuale, ci despre un refuz sistematic de corectare.

👉 articole Ora de Tulcea – 17 și 28 noiembrie 2025

Smârdan, Nalbant, Peceneaga, Stejaru și Carcaliu – variațiuni pe aceeași temă

În aceste localități, scenariul se repetă cu variații minore: proiecte supraevaluate, salarii acordate ilegal, datorii „uitate” și un control intern aproape inexistent. Carcaliu se remarcă prin dimensiunea sumelor implicate, în special în zona cheltuielilor de personal și a investițiilor care nu justifică banii cheltuiți, în timp ce celelalte comune completează un tablou general al unei administrații locale fragile și insuficient profesionalizate.

👉 articole Ora de Tulcea – noiembrie–decembrie 2025

Numitorul comun

Dincolo de nume, localități și sume, toate aceste cazuri indică aceeași problemă de fond: nu lipsa banilor, ci lipsa disciplinei financiare și a respectului față de reguli. Curtea de Conturi nu a descoperit mecanisme sofisticate de fraudare, ci mai degrabă un amestec de neglijență, incompetență și, uneori, indiferență totală față de obligațiile legale, într-un sistem administrativ care funcționează prea des pe principiul „merge și așa”.

După control, liniște. Cine plătește pentru haosul descoperit de Curtea de Conturi în Tulcea

Rapoartele Curții de Conturi au o ironie greu de ignorat: sunt extrem de bine documentate, juridic clare și lipsite de ambiguități, dar, odată ce atenția publică se mută către alte subiecte, ele par să se dizolve într-o tăcere administrativă aproape perfectă.

Din punct de vedere legal, responsabilitatea este limpede. Ordonatorii principali de credite răspund pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici, conducerile compartimentelor financiar-contabile răspund pentru evidență și legalitate, iar Curtea de Conturi stabilește măsuri și termene precise de remediere. În practică însă, drumul de la constatare la sancțiune se pierde adesea într-o ceață procedurală, alimentată de contestații, procese îndelungate și schimbări de mandate care diluează răspunderea individuală.

Cazul Valea Teilor rămâne exemplul cel mai elocvent: două controale succesive, aceleași tipuri de nereguli și foarte puține semne că cineva ar fi fost obligat să repare cu adevărat ceva. În astfel de situații, nu mai putem vorbi despre simplă neglijență, ci despre un sistem care tolerează repetarea greșelilor fără consecințe reale.

În final, pierderea nu este a primarilor și nici a funcționarilor care, în cele mai multe cazuri, își continuă cariera nestingheriți, ci a comunităților locale, care plătesc din bugetele lor proiecte nefuncționale, salarii acordate ilegal și corecții care nu mai vin niciodată. Canalizarea nefuncțională de la I.C. Brătianu nu este doar un detaliu tehnic, ci simbolul unui mecanism administrativ în care controlul există, dar urmările lipsesc.

Retrospectiva Curții de Conturi din 2025 arată limpede că județul Tulcea nu duce lipsă de audit, ci de consecințe, iar dacă în anii următori vom continua să citim aceleași titluri, cu aceleași localități, responsabilitatea nu va mai putea fi pusă exclusiv pe umerii primarilor, ci pe cei ai unui sistem care s-a obișnuit să constate, dar nu să corecteze.