Cum arată în interior primul tunel veritabil de autostradă din România: când se deschide „Momâia” / foto

Pe șantierul secțiunii 4 Tigveni – Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), lucrările la tunelul Momaia au ajuns la un stadiu avansat, potrivit Libertatea.

Structura primului tunel forat de pe o autostradă din România este finalizată, iar cele două galerii paralele, „Daniela” și „Alina”, sunt în curs de vopsire și echipare cu sisteme de siguranță. Între Tigveni și Curtea de Argeș mai trebuie turnate aproximativ 30.000 de tone de asfalt, iar constructorii estimează că acest proces va dura încă o lună, în funcție de condițiile meteo.

Secțiunea 4, cu o lungime de 9,86 kilometri, este realizată de compania austriacă Porr Construct. Deși termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor era stabilit pentru februarie 2027, mobilizarea din șantier ar putea permite deschiderea circulației cu câteva luni mai devreme, în toamna anului 2026. Porr Construct a realizat anterior și Secțiunea 1 Sibiu – Boița, deschisă traficului în decembrie 2022, tot cu avans față de grafic.

Stadiul lucrărilor și tehnologia folosită la tunelul Momaia

Potrivit inginerului Fernando Lopes, manager de proiect Porr, stadiul lucrărilor pe Secțiunea 4 este de „90-91%”.

„Mai avem în jur de 30.000 de tone de asfalt de turnat. În condiții normale ar fi o lună, o lună și ceva de muncă”, a precizat Lopes.

Pe șantier sunt mobilizate 190 de utilaje și 430 de muncitori, inclusiv operatorii utilajelor. În ceea ce privește impactul vremii asupra lucrărilor, Lopes a explicat că „iarna a fost cam lungă”, iar alternanța ploi-soare a întârziat lucrările de terasament.

Tunelul Momaia, cu o lungime de 1.350 de metri, este primul tunel veritabil de autostradă din România realizat prin metoda austriacă NATM (New Austrian Tunneling Method). Tunelul are două galerii independente pentru fiecare sens de mers, denumite „Daniela” și „Alina”.

În interiorul tunelului, calea de rulare este realizată din dale groase de beton rutier, nu asfalt, pentru a asigura rezistență la incendiu și durabilitate. „Betonul nu arde și rezistă zeci de ani fără să facă gropi, eliminând necesitatea unor reparații dese în interiorul tunelului, care ar bloca traficul”, a explicat Lopes.

Lucrările de infrastructură la tunel au fost finalizate încă din decembrie 2025.

„Sistemul rutier l-am turnat din decembrie. De săptămâna viitoare intrăm cu vopsitul la o parte din tunel. Echipamentele sunt practic montate toate. În două săptămâni începem cu testarea deja la echipament”, a mai spus Lopes. În tunel au fost montate ventilatoare, sisteme de iluminat, sisteme de evacuare, de urgență și de drenaj.

Despre montarea sistemelor specializate la tunelul Momaia am relatat și anterior, într-un articol dedicat.

Tunelul Momaia are trei conexiuni de evacuare și sisteme de siguranță moderne

Galeria „Alina” a tunelului Momaia dispune de trei conexiuni de evacuare între cele două galerii principale: două pietonale și una auto, destinată intervenției rapide a pompierilor, poliției sau jandarmilor. Aceste conexiuni sunt dotate cu uși antifoc și permit evacuarea oamenilor sau trecerea vehiculelor de urgență dintr-o galerie în cealaltă, în caz de incident grav sau incendiu.

Cristi Tudor, reprezentantul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, a declarat: „Ne aflăm pe prima galerie a primului tunel rutier de autostradă din România. Aceste galerii respectă toate normele de siguranță pentru participanții la trafic. Pentru noi, pentru Compania de Drumuri, acesta este cel mai important lucru. Ușile se vor deschide fiecare în funcție pe care galerie apare incidentul. Avem sistemul de presurizare să nu intre fumul în galeriile de evacuare a participanților la trafic care vor fi evacuați. Sunt două astfel de galerii mici și o galerie mare pentru forțele de intervenție pentru a avea acces imediat în tunel, vorbim de ambulanță, poliție, pompieri”.

În următoarele două săptămâni, antreprenorul va începe instructajul pentru utilizarea acestor galerii împreună cu reprezentanții CNAIR. „Avem sisteme de evacuare a noxelor, toate galeriile sunt echipate cu senzori de noxe, senzori de temperatură, camere video, sisteme de iluminare, sisteme de iluminare în cazuri de urgențe. Totul este la cele mai înalte norme de siguranță pentru participanții la trafic”, a mai adăugat Cristi Tudor.

Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat în luna mai că secțiunea Tigveni – Curtea de Argeș ar putea fi deschisă traficului în august 2026. Reprezentanții constructorului susțin însă că în august vor fi finalizate doar lucrările de infrastructură, iar perioada de testare a tunelului va avea loc în august-septembrie. Fernando Lopes, managerul de proiect Porr, a precizat: „În august ar trebui să fim cu infrastructura terminată. Apoi trebuie să terminăm sistemul de siguranță. În august-septembrie cred că ar fi perioada de testare tunel…”. Astfel, dacă lucrările decurg conform planului, deschiderea traficului ar putea avea loc la sfârșitul lunii septembrie 2026, devansând termenul contractual inițial, stabilit pentru februarie 2027.

La capătul celor 9,86 kilometri ai Secțiunii 4 se află nodul rutier de la Tigveni, o piesă esențială de infrastructură pentru descărcarea traficului de pe autostradă. Acest nod va asigura legătura cu DN 73C, care merge către Râmnicu Vâlcea. Secția de Drumuri Naționale Râmnicu Vâlcea a început deja lucrări de reparații asfaltice și curățare a acostamentelor pe acest sector, anticipând creșterea traficului după deschiderea autostrăzii.

Valoarea contractului pentru execuția Secțiunii 4 Tigveni – Curtea de Argeș este de 1,67 miliarde de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport 2021–2027.

FOTO Libertatea.ro