Ora de Tulcea prezintă povestea lui Edmond Postaru, un tânăr de 19 ani din Tulcea admis la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov, la specializarea Aviație piloți.
Pe 21 iulie, în aceeași zi și cu același test-grilă, s-a dat admiterea la mai multe academii militare, inclusiv la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și la Academia Forțelor Aeriene din Brașov. La Sibiu se oferă câteva sute de locuri, pe când la Brașov, la Aviație piloți, sunt sub 50 pe an pentru toată România. După patru ani de academie și ani de pregătire operațională, Edmond speră să fie licențiat pentru zbor pe F-16, iar apoi pe F-35.
De la Tulcea la liceul militar
Povestea a început în copilărie, când se uita la avioane de luptă și se întreba cum se ajunge înăuntrul unuia. A terminat gimnaziul la Tulcea și, la 14 ani, a plecat la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, pe filiera matematică-informatică, profil piloți. Ideea i-a venit de la tatăl său, criminalist, dar decizia de a rămâne a fost a lui.
Patru ani de liceu militar înseamnă raportări, planton, deșteptare, uniformă și sute de kilometri departe de casă. Despre experiență spune simplu: greu, nu din cauza materiilor, ci din cauza restricțiilor. Părinții i-au spus în primul an că îl pot lua acasă oricând, fără rușine, și că putea încerca admiterea după un liceu civil. El a răspuns: „Dacă am pornit aici, rămân aici.”
A încheiat liceul cu media 9,14, printre primii din generația sa. Pe lângă matematică și aviație, desenează benzi desenate.
Filtrul medical și scaunul rotativ
Partea cea mai dură a selecției nu este examenul scris, ci filtrul medical. Candidații la aviație trec prin Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu” din București, unde evaluarea durează câteva zile și măsoară vedere, echilibru, rezistență la oboseală, capacitate de concentrare și modul în care mintea reacționează când corpul cere oprirea.
Testarea psihologică a durat trei zile, câte șase‑șapte ore pe zi, cu peste o mie de întrebări, multe reformulate, pentru a surprinde momentul în care candidatul nu mai are energie să „joace” un rol. Oboseala este parte din probă. Urmează scaunul rotativ: candidatul, cu ochii închiși și fără repere vizuale, este învârtit și obligat să‑și miște capul după indicații, în timp ce este supravegheat pentru a nu deschide ochii. Unii se opresc după câteva rotații, alții leșină.
Rezultate la examene și media de admitere
Concursul de admitere pentru Academia Forțelor Aeriene include un test-grilă de 180 de minute, cu 27 de itemi la Matematică, Informatică și Fizică. Matematica are ponderea cea mai mare (50%), urmată de informatică (30%) și fizică (20%). Proba scrisă din acest an s-a desfășurat pe 21 iulie.
Fizica a fost materia pe care Edmond a trebuit să o recupereze aproape din temelii în clasa a XII-a, când a devenit obligatorie pentru admitere; a învățat intens într-un an și a luat 10. La testul de verificare a obținut media 9,70 (10 la matematică, 10 la fizică și 9 la informatică), iar media finală de admitere, care include și rezultatele școlare și bacalaureatul, a fost 9,46. Examenul a durat trei ore; el a terminat într-o oră, dar a rămas în sală și a refăcut două exerciții de care nu era sigur.
Calendarul admiterii militare este comun, iar pe 21 iulie 2026 au avut aceeași probă de selecție mai multe instituții de învățământ militar, conform Direcției generale management resurse umane din Ministerul Apărării.
Diferența esențială este raportul candidați‑locuri: Academia din Sibiu oferă anual câteva sute de locuri la licență, pe când Aviație piloți la Brașov rămâne în ordinea zecilor pentru toată țara, ceea ce face admiterea pentru piloți mult mai competitivă.
La admiterea din 2025 au fost scoase 40 de locuri la specializarea Aviație piloți, dintre care 35 au fost ocupate prin repartiția absolvenților colegiilor naționale militare și doar 5 prin concurs deschis; alte șase locuri au revenit Ministerului de Interne.
În paralel, flota Forțelor Aeriene se transformă: România a semnat pe 21 noiembrie 2024 scrisoarea de ofertă și acceptare pentru 32 de avioane F-35A, cu primele livrări așteptate după 2030, iar între timp misiunile de Poliție Aeriană sunt executate cu F-16, flota ajungând la 49 de aparate după achiziția celor 32 din Norvegia. Aparatele urmează să fie retrase gradual din 2034.
Așadar, tinerii admiși în această vară sunt generația care face tranziția: intră în sistem pe F-16 și își vor încheia cariera pe avioane de generația a cincea. Formarea unui pilot înseamnă patru ani de academie plus ani de pregătire de zbor și evaluări succesive, iar efectele deciziilor de azi se vor vedea peste un deceniu.
Relevanța practică a selecției este vizibilă: în ultimele zile, F-16-urile Forțelor Aeriene au fost ridicate de mai multe ori pentru a intercepta și doborî drone detectate în spațiul aerian, iar în cabină se aflau printre puținii piloți formați printr-un astfel de filtru.
Întrebat dacă ar mai pleca la 14 ani la liceul militar, Edmond răspunde că nu. Nu regretă aviația și nu ar renunța la Academie, dar spune că putea ajunge acolo și după un liceu civil, fără să îmbrace uniforma atât de devreme și fără să‑și sacrifice o parte din adolescență.
Îl așteaptă patru ani la Academie, apoi pregătirea de zbor, alte examinări și sute de ore de zbor pentru a-și dovedi pregătirea. Drumul este lung, dar direcția este stabilită.
Sursa reportajului: Ora de Tulcea.